Versete din Biblie Despre Cattle
Bible verses about Cattle
Delving into scripture regarding cattle offers a unique lens through which we can understand God's provision and care for His creation. Beyond mere livestock, cattle represent blessings, prosperity, and the tangible rewards of diligent stewardship. Examining these verses illuminates the agricultural foundations of biblical societies, fostering a deeper appreciation for the simple gifts often overlooked. Through understanding God's relationship with these animals, we gain insight into His boundless generosity and the importance of responsible resource management, principles that resonate profoundly in our modern lives, encouraging gratitude and mindful living.
Cel Mai Folositoare Versete
Începe-ți studiul cu aceste pasaje selectate cu grijă
apoi ne vom înarma în grabă şi vom merge înaintea copiilor lui Israel, până îi vom duce în locul care le este rânduit, şi pruncii noştri vor locui în aceste cetăţi întărite, din pricina locuitorilor ţării acesteia.
Egiptenii zoreau poporul şi se grăbeau să-i scoată din ţară, căci ziceau: „Altfel, toţi vom pieri.”
Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului, şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţ întins, de aceea ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ţii ziua de odihnă.
Scripture Passages
Şi-au adus vitele la Iosif, şi Iosif le-a dat pâine în schimbul cailor, în schimbul turmelor de oi şi de boi şi în schimbul măgarilor. Le-a dat astfel pâine în anul acela în schimbul tuturor turmelor lor.
După ce a trecut anul acela, au venit la Iosif în anul următor şi i-au zis: „Nu putem să ascundem domnului nostru faptul că argintul s-a sfârşit şi turmele de vite au trecut în stăpânirea domnului nostru; nu mai rămân înaintea domnului nostru decât trupurile şi pământurile noastre.
Copiii lui Israel au făcut întocmai după poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul şi au împărţit ţara.
„Voi face şi Ierusalimul un morman de pietre, o vizuină de şacali, şi cetăţile lui Iuda le voi preface într-un pustiu fără locuitori.
Locurile goale din jurul cetăţilor pe care le veţi da leviţilor să aibă, începând de la zidul cetăţii în afară, o mie de coţi de jur împrejur.
Şi Îngerul lui Dumnezeu mi-a zis în vis: ‘Iacove!’ ‘Iată-mă’, am răspuns eu.
Domnul îţi va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimită ţării tale ploaie la vreme şi ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale: vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut.
Boii şi măgarii, care ară pământul, vor mânca un nutreţ sărat, vânturat cu lopata şi cu ciurul.
Apele au fost mari pe pământ o sută cincizeci de zile.
Fac un legământ cu voi că nicio făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului şi nu va mai veni potop, ca să pustiască pământul.”
Pentru ce ne-aţi scos din Egipt şi ne-aţi adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viţă, nici rodiu, nici apă de băut?”
treizeci de mii cinci sute de măgari, din care şaizeci şi unu luaţi ca dare Domnului,
Pentru toate acestea, noi am încheiat un legământ, pe care l-am făcut în scris. Şi căpeteniile noastre, leviţii noştri şi preoţii noştri şi-au pus pecetea pe el.
Aşa să faci cu toate cetăţile care vor fi foarte departe de tine şi care nu fac parte din cetăţile neamurilor acestora.
Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.
Te va împresura în toate cetăţile tale până îţi vor cădea zidurile, aceste ziduri înalte şi tari, în care îţi puseseşi încrederea pe toată întinderea ţării tale; te va împresura în toate cetăţile tale, în toată ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
Cele şapte vaci sfrijite şi urâte, care se suiau după cele dintâi, înseamnă şapte ani, şi cele şapte spice goale, arse de vântul de răsărit, vor fi şapte ani de foamete.
căci puţinul pe care-l aveai înainte de venirea mea a crescut mult şi Domnul te-a binecuvântat oriîncotro am mers eu. Acum, când am să muncesc şi pentru casa mea?”
un ţap pentru jertfa de ispăşire
Mi-am strâns argint şi aur, şi bogăţii ca de împăraţi şi ţări. Mi-am adus cântăreţi şi cântăreţe, şi desfătarea fiilor oamenilor: o mulţime de femei.
căci puţinul pe care-l aveai înainte de venirea mea a crescut mult şi Domnul te-a binecuvântat oriîncotro am mers eu. Acum, când am să muncesc şi pentru casa mea?”
Ei au răspuns: „Nu putem până nu se vor strânge toate turmele; atunci se prăvăleşte piatra de pe gura fântânii şi vom adăpa oile.”
După ele s-au mai suit din râu alte şapte vaci, urâte la vedere şi slabe la trup, şi s-au aşezat lângă ele, pe marginea râului.
căci puţinul pe care-l aveai înainte de venirea mea a crescut mult şi Domnul te-a binecuvântat oriîncotro am mers eu. Acum, când am să muncesc şi pentru casa mea?”
Tot ce răsufla, tot ce avea suflare de duh de viaţă în nări, tot ce era pe pământul uscat a murit.
Să nu aduceţi niciuna care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită.
Aşa să faci cu toate cetăţile care vor fi foarte departe de tine şi care nu fac parte din cetăţile neamurilor acestora.
Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.
Să nu aduceţi niciuna care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită.
treizeci de mii cinci sute de măgari, din care şaizeci şi unu luaţi ca dare Domnului,
Hamor, tatăl lui Sihem, s-a dus la Iacov ca să-i vorbească.
A adormit din nou şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de grâu grase şi frumoase au crescut pe acelaşi pai.
A adormit din nou şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de grâu grase şi frumoase au crescut pe acelaşi pai.
Domnul va depărta de tine orice boală; nu-ţi va trimite niciuna din acele molime rele din Egipt pe care le cunoşti, ci va lovi cu ele pe toţi cei ce te urăsc.
Hamor, tatăl lui Sihem, s-a dus la Iacov ca să-i vorbească.
Ei au răspuns: „Nu putem până nu se vor strânge toate turmele; atunci se prăvăleşte piatra de pe gura fântânii şi vom adăpa oile.”
Tot ce răsufla, tot ce avea suflare de duh de viaţă în nări, tot ce era pe pământul uscat a murit.
Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului, şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţ întins, de aceea ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ţii ziua de odihnă.
apoi ne vom înarma în grabă şi vom merge înaintea copiilor lui Israel, până îi vom duce în locul care le este rânduit, şi pruncii noştri vor locui în aceste cetăţi întărite, din pricina locuitorilor ţării acesteia.
Faraon a trimis să vadă ce se întâmplase, şi iată că nicio vită din turmele lui Israel nu pierise. Dar inima lui Faraon s-a împietrit şi n-a lăsat pe popor să plece.
From sacrificial offerings to symbols of wealth and prosperity, the Bible’s references to cattle reveal a multifaceted perspective on their significance in ancient Israelite society and beyond. These verses highlight the practical role cattle played in agriculture and sustenance, while also underscoring their value in religious rituals and as indicators of social standing. Reflecting on these passages, we can gain insight into the daily lives of biblical peoples and appreciate the tangible blessings God provided. Moreover, considering the responsibility associated with stewardship of these animals reminds us of our own obligations to care for creation responsibly. As we ponder these lessons, let us seek to apply principles of diligence, gratitude, and conscientious resource management in our own lives, recognizing the blessings we have been entrusted with.