Versete din Biblie Despre Generosity

Celălalt popor a dat douăzeci de mii de darici de aur, două mii de mine de argint şi şaizeci şi şapte de veşminte preoţeşti.

Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă.

Să nu nedreptăţeşti pe simbriaşul sărac şi nevoiaş, fie că este unul din fraţii tăi, fie că este unul din străinii care locuiesc în ţara ta, în cetăţile tale.

Căpeteniile lui au făcut de bunăvoie un dar poporului, preoţilor şi leviţilor. Hilchia, Zaharia şi Iehiel, mai-marii Casei lui Dumnezeu, au dat preoţilor, pentru Paşte, două mii şase sute de miei şi trei sute de boi.

Iată că ai lângă tine pe Şimei, fiul lui Ghera, Beniamitul din Bahurim. El a rostit împotriva mea mari blesteme în ziua când mă duceam la Mahanaim. Dar s-a pogorât înaintea mea la Iordan şi i-am jurat pe Domnul zicând: ‘Nu te voi omorî cu sabia.’

Laban a zis: „Ce să-ţi dau?” Şi Iacov a răspuns: „Să nu-mi dai nimic. Dacă te învoieşti cu ce-ţi voi spune, îţi voi paşte turma şi mai departe şi o voi păzi.

David a zidit acolo un altar Domnului şi a adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire. Atunci, Domnul a fost potolit faţă de ţară şi a încetat urgia deasupra lui Israel.

Atunci să vină levitul, care n-are nici parte, nici moştenire cu tine, străinul, orfanul şi văduva, care vor fi în cetăţile tale, şi să mănânce şi să se sature, pentru că Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în toate lucrările pe care le vei face cu mâinile tale.

Şi iată cum se va face iertarea. Când se va vesti iertarea în cinstea Domnului, orice creditor care va fi împrumutat pe aproapele său să-i ierte împrumutul, să nu silească pe aproapele său şi pe fratele său să-i plătească datoria.

Căci Domnul le va apăra pricina lor şi va despuia viaţa celor ce-i despoaie.

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază.

Toate preţuirile să se facă în sicli Sfântului Locaş: siclul are douăzeci de ghere.

Pentru aceasta voi clătina cerurile şi pământul se va zgudui din temelia lui, de mânia Domnului oştirilor, în ziua mâniei Lui aprinse.

Şi a zis: „A cui fată eşti? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămânem peste noapte?”

Toate turmele Chedarului se vor aduna la tine, berbecii din Nebaiot vor fi în slujba ta; se vor sui pe altarul Meu ca jertfă plăcută Mie şi casa slavei Mele o voi face şi mai slăvită.

Apoi, i-a dat să mănânce. Dar el a zis: „Nu mănânc până nu voi spune ce am de spus.” „Vorbeşte!” a zis Laban.

Aşa să facă lucrurile acestea orice băştinaş când va aduce o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.

Vezi să faci după chipul care ţi s-a arătat pe munte.

Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:

dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind poruncile şi rânduielile Lui, scrise în cartea aceasta a legii, dacă te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

După trei ani, să scoţi toată zeciuiala din venitul tău din anul al treilea şi s-o pui în cetăţile tale.

Laban însă avea două fete: cea mai mare se numea Lea şi cea mai mică, Rahela.

douăzeci de pahare de aur de o mie de darici şi două vase de aramă frumos poleită, tot atât de scumpă ca aurul.

Pleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.

Împăratul a zis: „Unde este?” Şi Ţiba a răspuns împăratului: „Este în casa lui Machir, fiul lui Amiel, la Lodebar”.

dar numai una singură este porumbiţa mea, neprihănita mea; ea este singură la mamă-sa, cea mai aleasă a celei ce a născut-o. Fetele o văd şi o numesc fericită; împărătesele şi ţiitoarele, de asemenea, o laudă. –

miere, unt, oi şi brânză de vacă. Au adus aceste lucruri lui David şi poporului care era cu el, ca să mănânce, căci ziceau: „Poporul acesta trebuie să fi suferit de foame, de oboseală şi de sete, în pustie.”

Toate femeile cu tragere de inimă şi iscusite au tors păr de capră.

Omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie şi nutreţ cămilelor şi a adus apă pentru spălat picioarele omului aceluia şi ale oamenilor care erau cu el.

douăzeci de pahare de aur de o mie de darici şi două vase de aramă frumos poleită, tot atât de scumpă ca aurul.

Împarte prada între luptătorii care s-au dus la oaste şi între toată adunarea.

Dar nu se culcaseră încă, şi oamenii din cetate, bărbaţii din Sodoma, tineri şi bătrâni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colţurile.

Şi-a trimis slujnicele şi strigă de pe vârful înălţimilor cetăţii:

Îţi dau cele dintâi roade pe care le vor aduce Domnului: tot ce va fi mai bun din untdelemn, tot ce va fi mai bun din must şi grâu.

Soacră-sa i-a zis: „Unde ai cules astăzi spice şi unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce s-a îngrijit de tine!” Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: „Omul la care am muncit azi”, a zis ea, „se numeşte Boaz.”

Despre Gad a zis: „Binecuvântat să fie cine lărgeşte pe Gad! Gad se odihneşte ca un leu şi sfâşie la braţe şi capete.

Poporul a scos strigăte şi preoţii au sunat din trâmbiţe. Când a auzit poporul sunetul trâmbiţei, a strigat tare, şi zidul s-a prăbuşit; poporul s-a suit în cetate, fiecare drept înainte. Au pus mâna pe cetate

Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe care i-a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului şi a casei sale Milo, şi a zidului Ierusalimului, Haţorului, Meghidoului şi Ghezerului.

Şi Laban i-a zis: „Cu adevărat, tu eşti os din oasele mele şi carne din carnea mea!” Iacov a stat la Laban o lună.

Stăpânul meu m-a pus să jur şi a zis: ‘Să nu iei fiului meu o nevastă dintre fetele canaaniţilor, în ţara cărora locuiesc,