Versete din Biblie Despre Hand
Bible verses about Hand
The hand, a symbol of action, creation, and connection, is frequently mentioned throughout scripture, offering profound insights into God's power and our relationship with Him. By studying Bible verses about the "hand," we discover God's active involvement in the world, from creating the heavens to delivering His people. We see His hand as a source of blessing, protection, and guidance. Understanding these verses allows us to recognize His presence in our lives, empowering us to use our own hands to serve Him, extend compassion, and build His kingdom on Earth. Let us delve into these scriptures and discover the transformative power of God's hand at work.
Cel Mai Folositoare Versete
Începe-ți studiul cu aceste pasaje selectate cu grijă
Atunci, David s-a sculat cu oamenii lui în număr de aproape şase sute de inşi, au ieşit din Cheila şi s-au dus unde au putut. Saul, aflând că David a scăpat din Cheila, s-a oprit din mers.
El a zis: „Dacă sirienii vor fi mai tari decât mine, să-mi vii tu în ajutor şi dacă fiii lui Amon vor fi mai tari decât tine, îţi voi veni eu în ajutor.
La trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă şi l-au vândut cu douăzeci de sicli de argint ismaeliţilor, care l-au dus în Egipt.
Scripture Passages
Întăriţi-vă şi fiţi oameni, filistenilor, ca nu cumva să fiţi robi evreilor, cum v-au fost ei robi vouă: fiţi oameni şi luptaţi!”
să-l ucizi cu pietre şi să moară, pentru că a căutat să te abată de la Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.
Un bărbat dintre oamenii lui Ioab a rămas lângă Amasa şi zicea: „Cine vrea pe Ioab şi cine este pentru David? Să urmeze pe Ioab!”
şi să zici lui Faraon: ‘Domnul, Dumnezeul evreilor, m-a trimis la tine să-ţi spun: «Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească în pustie.» Dar iată că până acum n-ai ascultat.’
Amândouă aceste lucruri ţi s-au întâmplat: ‘Dar cine te va plânge?’ – pustiirea şi dărăpănarea, foametea şi sabia. – ‘Cum să te mângâi eu?’
Preotul să ia untdelemn din log şi să toarne în palma mâinii stângi.
Îmi va rămâne măcar această mângâiere, această bucurie în durerile cu care mă copleşeşte: că niciodată n-am călcat poruncile Celui Sfânt.
Dar el a tras mâna înapoi şi a ieşit frate-său. Atunci, moaşa a zis: „Ce spărtură ai făcut!” De aceea i-a pus numele Pereţ (Spărtură).
Dar David a zis lui Abişai: „Nu-l omorî! Căci cine ar putea pune mâna pe unsul Domnului şi să rămână nepedepsit?”
După ce Faraon a lăsat pe popor să plece, Dumnezeu nu l-a dus pe drumul care dă în ţara filistenilor, măcar că era mai aproape, căci a zis Dumnezeu: „S-ar putea să-i pară rău poporului văzând războiul şi să se întoarcă în Egipt.”
Celelalte fapte ale lui Ieroboam, tot ce a făcut el, isprăvile lui la război şi cum a adus iarăşi sub stăpânirea lui Israel Damascul şi Hamatul, care fuseseră ale lui Iuda, nu sunt scrise oare toate acestea în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?
Zilele mele aleargă mai iuţi decât un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;
în timp ce egiptenii îşi îngropau pe toţi întâii lor născuţi pe care-i lovise Domnul dintre ei. Căci Domnul făcuse chiar şi pe dumnezeii lor să simtă puterea Lui.
şi a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.
Bucatele acestea vor fi provizia ţării pentru cei şapte ani de foamete care vor veni în ţara Egiptului, pentru ca ţara să nu fie prăpădită de foamete.”
Saul a îmbrăcat pe David cu hainele lui, i-a pus pe cap un coif de aramă şi l-a îmbrăcat cu o platoşă.
Domnul a trimis ciuma în Israel de dimineaţă până la vremea hotărâtă. Şi, din Dan până la Beer-Şeba, au murit şaptezeci de mii de oameni din popor.
Să binevoiască acum împăratul, domnul meu, să asculte cuvintele robului său: Dacă Domnul este Cel ce te aţâţă împotriva mea, să primească mirosul unui dar de mâncare de la noi, dar dacă oamenii te atâţă, blestemaţi să fie înaintea Domnului, fiindcă ei mă izgonesc azi ca să mă dezlipească de moştenirea Domnului, zicându-mi: ‘Du-te de slujeşte unor dumnezei străini!’
După aceea, inima îi bătea, pentru că tăiase colţul hainei lui Saul.
Aaron şi-a întins mâna peste apele Egiptului, şi au ieşit broaştele şi au acoperit ţara Egiptului.
Iacov a zis: „Fiul meu nu se poate pogorî împreună cu voi; căci fratele lui a murit şi el a rămas singur; dacă i s-ar întâmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceţi, cu durere îmi veţi pogorî perii mei cei albi în Locuinţa morţilor.”
Dulce este lumina şi o plăcere pentru ochi să vadă soarele.
Da, mă va ucide: n-am nimic de nădăjduit; dar îmi voi apăra purtarea în faţa Lui.
Fiara sălbatică se trage într-o peşteră şi se culcă în vizuina ei.
Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Libna în Lachis, a tăbărât înaintea ei şi a început lupta împotriva ei.
Căci, dacă n-am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi întors până acum.”
şi te voi pune să juri pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele canaaniţilor în mijlocul cărora locuiesc,
Saul a zis: „Domnul să vă binecuvânteze că aveţi milă de mine!
Saul a zis: „Domnul să vă binecuvânteze că aveţi milă de mine!
Şi va fi un drum pentru rămăşiţa poporului Său, care va mai rămâne în Asiria, cum a fost pentru Israel, în ziua când a ieşit din ţara Egiptului.
David s-a mâniat că Domnul făcuse o spărtură lovind pe Uza cu o asemenea pedeapsă. De aceea, locul acesta a fost numit până în ziua de azi Pereţ-Uza.
Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta Şi marea i-a acoperit; Ca plumbul s-au afundat În adâncimea apelor.
Moise ne-a dat legea, Moştenirea adunării lui Iacov.
şi i-a zis: „Nu te teme de nimic, căci mâna tatălui meu Saul nu te va atinge. Tu vei domni peste Israel şi eu voi fi al doilea după tine; tatăl meu Saul ştie şi el bine lucrul acesta.”
Slujitorii lui Saul au spus aceste cuvinte lui David, şi David a primit ce i se ceruse ca să fie ginerele împăratului. Înainte de vremea hotărâtă,
Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei, să ungă cu el coarnele altarului pentru arderile-de-tot, iar tot celălalt sânge să-l verse la picioarele altarului.
După aceea, inima îi bătea, pentru că tăiase colţul hainei lui Saul.
şi a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.
Iată, astăzi te pun peste neamuri şi peste împărăţii, ca să smulgi şi să tai, să dărâmi şi să nimiceşti, să zideşti şi să sădeşti.’
El nu este mai mare decât mine în casa aceasta şi nu mi-a oprit nimic, afară de tine, pentru că eşti nevasta lui. Cum aş putea să fac eu un rău atât de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?”
From creation to benediction, the hand, as depicted through these verses, is a potent symbol throughout scripture. It represents God's power, protection, and provision, evident in the act of creation, deliverance from enemies, and the sustaining grace He offers. Conversely, our own hands become instruments of both good and evil, capable of building up or tearing down, blessing or cursing. Reflecting on these passages encourages us to examine the work of our hands and the intentions behind them. Are we using our abilities to serve others, to create beauty and justice, or are we succumbing to selfishness and destructive behavior? Ultimately, the Bible invites us to consecrate our hands to God's purposes, allowing them to become extensions of His love and agents of positive change in the world, working towards a future where every hand contributes to His kingdom's advance.