Versete din Biblie Despre Negotiation
Bible verses about Negotiation
Negotiation, often seen as a worldly skill, finds profound resonance within the tapestry of scripture. Exploring Bible verses about negotiation reveals a deeper understanding of communication, compromise, and seeking peaceful resolutions. Through these verses, we uncover principles of fairness, humility, and the importance of honoring our commitments. They illuminate how godly wisdom can guide us in navigating complex situations, fostering reconciliation, and building stronger relationships, reflecting the heart of God who desires unity and peace among His children. Let these scriptures inspire you to approach negotiations with integrity, grace, and a desire to reflect Christ in all your interactions.
Cel Mai Folositoare Versete
Începe-ți studiul cu aceste pasaje selectate cu grijă
Avraam a zis: „Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.”
Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat de la Cades şi a ajuns la muntele Hor.
Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, s-a dus la el, cu logofătul Şebna şi cu Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul (arhivarul).
Scripture Passages
Ia în mână toiagul acesta cu care vei face semnele.”
Dan va fi un şarpe pe drum, O năpârcă pe cărare, Muşcând călcâiele calului, Făcând să cadă călăreţul pe spate.
Atunci, Laban a zis lui Iacov: „Ce-ai făcut? Pentru ce m-ai înşelat şi mi-ai luat fetele ca pe nişte roabe luate cu sabia?
David era în vârstă de treizeci de ani când s-a făcut împărat şi a domnit patruzeci de ani.
Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare.
Când s-au auzit cuvintele rostite de David, au fost spuse înaintea lui Saul, care a trimis să-l caute.
Bat-Şeba s-a dus la împăratul Solomon să-i vorbească pentru Adonia. Împăratul s-a sculat s-o întâmpine, s-a închinat înaintea ei şi a şezut pe scaunul său de domnie. Au pus un scaun pentru mama împăratului şi ea a şezut la dreapta lui.
Domnul, Dumnezeul nostru, ni l-a dat în mâini şi l-am bătut, pe el şi pe fiii lui şi pe tot poporul lui.
David era în vârstă de treizeci de ani când s-a făcut împărat şi a domnit patruzeci de ani.
Şi Sarei i-a zis: „Iată, dau fratelui tău o mie de arginţi; aceasta să-ţi fie o dovadă de cinste faţă de toţi cei ce sunt cu tine, aşa că înaintea tuturor vei fi fără vină.”
Ogorul lui Efron din Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, ogorul şi peştera din el şi toţi copacii care se aflau în ogor şi în toate hotarele lui de jur împrejur
‘Lasă-mă să trec prin ţara ta; voi ţine drumul mare, fără să mă abat nici la dreapta, nici la stânga.
Astfel au făcut ei legământ la Beer-Şeba. După aceea, Abimelec s-a sculat împreună cu Picol, căpetenia oştirii sale, şi s-au întors în ţara filistenilor.
Moise a răspuns în faţa Domnului: „Iată că nici copiii lui Israel nu m-au ascultat. Cum are să m-asculte Faraon pe mine, care n-am o vorbire uşoară?”
Orice loc pe care-l va călca talpa piciorului vostru va fi al vostru: hotarul vostru se va întinde din pustie până la Liban şi de la râul Eufrat până la Marea de Apus.
Nu despuia pe sărac, pentru că este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!
Saul şi tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului şi s-au înspăimântat, şi au fost cuprinşi de o mare frică.
Dacă va putea să se bată cu mine şi să mă omoare, noi vom fi robii voştri, dar, dacă-l voi birui şi-l voi omorî eu, voi ne veţi fi robi nouă şi ne veţi sluji.”
Iată umflăturile de aur pe care le-au dat Domnului filistenii ca dar pentru vină; una pentru Asdod, una pentru Gaza, una pentru Ascalon, una pentru Gat, una pentru Ecron.
Ea a răspuns: „Fă-mi un dar, căci mi-ai dat un pământ secetos; dă-mi şi izvoare de apă.” Şi el i-a dat izvoarele de sus şi izvoarele de jos.
„Scoate din tabără pe cel ce a hulit; toţi cei ce l-au auzit să-şi pună mâinile pe capul lui şi toată adunarea să-l ucidă cu pietre.
Ea s-a sculat şi a plecat; şi-a scos marama şi s-a îmbrăcat iarăşi în hainele de văduvă.
Avraam a înţeles pe Efron. Şi Avraam a cântărit lui Efron preţul cumpărării despre care vorbise, în faţa fiilor lui Het: patru sute de sicli de argint, care mergeau la orice negustor.
Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mişelul nu se va mai numi cu inimă largă.
Avraam a înţeles pe Efron. Şi Avraam a cântărit lui Efron preţul cumpărării despre care vorbise, în faţa fiilor lui Het: patru sute de sicli de argint, care mergeau la orice negustor.
Şi a zis: „Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbândă astăzi şi îndură-Te de stăpânul meu Avraam.
Dacă va putea să se bată cu mine şi să mă omoare, noi vom fi robii voştri, dar, dacă-l voi birui şi-l voi omorî eu, voi ne veţi fi robi nouă şi ne veţi sluji.”
L-a pus împărat peste Galaad, peste gheşuriţi, peste Izreel, peste Efraim, peste Beniamin, peste tot Israelul.
Au schimbat apoi drumul şi s-au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieşit înainte cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.
Domnul va răsplăti fiecăruia după dreptatea lui şi după credincioşia lui, căci Domnul te dăduse azi în mâinile mele, şi eu n-am vrut să pun mâna pe unsul Domnului.
Ionatan a vorbit bine de David tatălui său Saul: „Să nu facă împăratul”, a zis el, „un păcat faţă de robul său David, căci el n-a făcut niciun păcat faţă de tine. Dimpotrivă, a lucrat pentru binele tău;
Cel dintâi tată al tău a păcătuit şi învăţătorii tăi s-au răzvrătit împotriva Mea.
Burdufurile acestea de vin, când le-am umplut, erau noi de tot şi iată-le s-au rupt; hainele şi încălţămintea noastră s-au învechit de lungimea prea mare a drumului’.
Părinţii noştri s-au pogorât în Egipt şi am locuit acolo multă vreme. Dar egiptenii ne-au chinuit, pe noi şi pe părinţii noştri.
Când a venit Ioab cu toată ceata lui, i s-a spus: „Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat, care i-a dat drumul şi s-a dus în pace”.
Faraon şi-a scos inelul din deget şi l-a pus în degetul lui Iosif; l-a îmbrăcat cu haine de in subţire şi i-a pus un lanţ de aur la gât.
să-mi dea peştera Macpela, care-i a lui şi care este chiar la marginea ogorului lui; să mi-o dea în schimbul preţului ei, ca să-mi slujească drept loc pentru îngropare în mijlocul vostru.”
L-a pus împărat peste Galaad, peste gheşuriţi, peste Izreel, peste Efraim, peste Beniamin, peste tot Israelul.
Luaţi cu voi argint îndoit şi duceţi înapoi argintul pe care vi-l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greşeală.
Atunci, Abişai, fiul Ţeruiei, a luat cuvântul şi a zis: „Nu trebuie oare să moară Şimei pentru că a blestemat pe unsul Domnului?”
These verses on negotiation reveal that biblical wisdom provides enduring guidance for navigating disagreements and reaching mutually beneficial agreements. They underscore the importance of honesty, integrity, and fairness, reminding us to avoid deception and prioritize just outcomes. Furthermore, they highlight the value of humility, active listening, and seeking wise counsel in complex situations. By reflecting on these principles, we can approach negotiations not as zero-sum games driven by self-interest, but as opportunities for collaborative problem-solving rooted in respect and understanding. Ultimately, applying these biblical lessons can transform negotiation from a source of conflict into a pathway for reconciliation and strengthened relationships, mirroring the values of peace and justice that are central to the Christian faith.